La prima vedere pare greu de inteles, dar nu este tocmai asa. Inca de cand ne nastem suntem intr-o permanenta invatare. Simturile ni se dezvolta sub actiunea mediului in care traim. Descoperim ca exista pamant, exista obiecte, culori etc. Dar toate acestea creaza imagini in mintea noastra prin intermediul informatiilor primite de la simturi. Practic tot ceea ce vedem in jurul nostru, este trecut prin filtrul simturilor. Nu este ceva pur, atata vreme cat fiecare om percepe lumea in felul lui. Asadar nici un om nu poate vedea lumea din exteriorul prorpriului trup, nu poate vedea lumea asa cum este ea. Stiind ca uneori simturile ne pot insela, nu avem certitudinea ca tot ce e in jurul nostru arata la fel cu ceea ce vedem in minte. Cu alte cuvinte, nu avem acces la adevaratele informatii despre univers, ci suntem obligati sa le limitam prin trup.
Intrand putin in latura spirituala (viata de dupa moarte) se presupune ca tot ceea ce ramane este constiinta (sufeltul). Asta inseamna ca o data cu trupul mor toate amintirile, informatiile, si personalitatea. Practic dupa ce mori, nu mai stii cine esti, cum te cheama, de unde vii etc. Partea din univers ce ai apucat s-o cunosti cu ajutorul simturilor, se pierde. Astfel constiinta este doar o stare de impacare sau regret. De acolo, de sus "dintre stele" nu mai ai ocazia sa vezi lumea obiectiv fata de trup, fiindca nu mai ai nici macar un simt (supraomenesc) cu care s-o analizezi. Astfel universul pentru tine nu va mai exista! Prin urmare, tot ceea ce vedem noi ca oameni cu trup pamantesc este rezultatul simturilor, o realitatea ce se petrece doar in mintea noastra, iar in momentul parasirii trupului constatam ca nimic nu mai exista, nici macar noi ca si oameni nu am existat vreodata! Este paradoxal, fiindca in timpul vietii suntem constienti ca existam, iar mai apoi nu mai stim nimic. Din asta rezulta ca lumea pe care o cunoastem este doar o realitate ce se deruleaza in mintea fiecaruia, nimic din ce vedem/simtim/auzim, NU exista cu adevarat!
Perfectă dreptate.
RăspundețiȘtergereE trist.
Mă linişteşte ceea ce e scris în postare, aşa spuneam şi eu, dar îmi spuneam numai mie, fiind că încep să cred că nu mai sunt normală, că ceea ce gândesc e departe de gândirea raţională. :|
Spune-mi tu, cum ai defini existenta?
RăspundețiȘtergereCum ai vrea tu ca noi sa stim ca totul exista fara sa ne folosim de abilitatile noastre numite simturi?. E adevarat ca simturile te pot insela, dar daca pui mana pe un fier fierbinte simti ca e cald, si daca iei un termometru si il pui pe fier , si el va arata ca e fierbinte, asa nu poti zice ca nici fierul sau caldura nu exista.
Cauta un om surdo-mut-orb-paralizat si care nu poate gusta, daca reusesti sa comunici cu el, ce iti va zice? ca daca vorbesti cu el existi pentru el, si doar atat, tu. Pentru el nu exista nimic inafar de el si de persoana cu care converseaza care e doar o voce in mintea lui.
Daca spui ca nimic nu exista, instant negi materialismul in totalitate. Daca toata lumea ar crede ca nimic nu exista cu adevarat, le-ar mai pasa sa isi faca o casa, o familie, o viata de om normal? Nu.Tot ce ar face s-ar pregati in zadar si idiotic sa treaca pe imaginara lor 'viata de apoi'.
In opinia mea,pornim de la un nimic care tot nimic continua sa fie doar ca noi ii dam o alta insemnatate ,ii dam un sens,il cream "materialmente"
RăspundețiȘtergereSi Freddie,nu-ti dau dreptate." Astfel constiinta este doar o stare de impacare sau regret." Cu chestia asta nu sunt de acord,cu toate ca Petrescu spune:atata drama,atata luciditate...
RăspundețiȘtergereDar cum sa spui ca realitatea e doar in mintea noastra?E vizibila,e palpabila,e o realitate pe care o vedem cu totii,acum ca o percepem sub unghiuri diferite e alta problema dar...cum se si spune "Nimic nu se pierde ,totul se transforma"
Subliniez "nu se pierde" (deci e clar ca am ceva daca nu vreau sa se piarda),e un ciclu...cine stie ce se intampla dupa,dar acum suntem siguri ca traim o realitate ca simtim,ca iubim,ca plangem cand taiem o ceapa..sunt factorii externi ce ne influenteaza care creaza o interdependenta cu perceptiile si receptorii nostri.
Spui ca nici un om nu poate vedea lumea din exteriorul trupului sau.Nu poate! Dar isi poate imagina,isi poate crea in mintea lui o realitate,daca tot aminteai de asta:):P
"Cu alte cuvinte, nu avem acces la adevaratele informatii despre univers"(Afirmi tu...
Hm..e adevarat ,suntem limitati de o conditie umana dar cum spunea si blaga,daca am descoperi misterele universului,care ar mai fi farmecul cercetarii?Nu ar mai avea nimic o alura misterioasa ,totul ar fi clar si cunoscut.
O mica concluzie,nu m-as incumeta sa pornesc o polemica de acest gen,,fara sa am anumite bagaje de cunostinte in domeniu..pentru ca multe argumente nu ai si te poate dobori altul cu ceva mai puternic:)
Salutari:)
Manu draga,
RăspundețiȘtergereDe unde stii tu ca realitatea e palpabila, daca nu prin intermediul simturilor? Si daca simturile nu-ti reflecta realitatea? De unde stii tu ce exista, obiectiv de propriul corp? "Nimic nu se pierde ,totul se transforma" chiar tu ai zis. Nimic nu se pierde fiindca nimic nu exista. Tu vazand ca ceva s-a transformat, simturile tale au primit un stimul sub o alta forma.
Imaginaita cu care creezi realitatea din afara corpului, are la baza concepte si clisee ce le-ai invatat cu ajutorul simturilor. Practic lumea externa arata la fel, doar ca are o alta forma, la fel de comuna.
La urma urmei, nimeni nu ma poate dobori deoarece nu este un subiect ce se poate demonstra, ci este pur si simplu e o filosofie cu care poti sau nu fi de acord :)
Normal ca prin intermediul simturilor,nu am contestat asta,iar imaginatia nu se formeaza...cred ca cu totii o avem,doar ca unii nu stiu a si-o exterioriza.
RăspundețiȘtergereO sa revin cu argumente.Ma duc sa mananc:))
Freddie, ce observator suprem vrei tu ca sa iti spuna ca totul exista ? Si daca vine acel observator suprem, cum vrei ca el sa iti comunice daca nu prin simturi ?
RăspundețiȘtergereI deny your reality and substitute it with nothingness ?
Andrei, faptul ca tu esti constient (cu ajutorul mintii) de o realitate ce la urma urmei, tot in mintea ta se manifesta, arata ca o data cu moartea, pierzi mintea si implicit constiinta ca a existat candva o realitate. Daca lumea aceasta chiar exista, si corpul e format din trup si suflet, atunci inseamna ca sufletul pastreaza informatii cand merge in lumea cealalta. Atata vreme cat dupa moarte nu poti stii nimic, nici macar ca exista un pamant de pe care ai venit, arata ca o constiinta post-mortem intr-un alt spatiu e imposibila. In cazul in care chiar exista o realitate si nu e asa cum o stim de la simturi, de ce nu putem fii constienti de ea sau cel putin s-o vedem cu alte simturi supraomenesti dupa moarte? Pentru ca nu exista!
RăspundețiȘtergereBuuun, hai sa o luam logic spiritual. Daca am muri , am pierde tot ce stim, toate memoriile tot. Daca ajungem in fata lui D-zeu ala ne zice toate pacatele de care noi nici nu stim si de care nu avem nici o memorie,pare logic sa fim pedepsiti pentru nimic?. Si daca o luam ca intram in alt plan ar existentei, asta daca sufletul exista, cum am fi, sub forme de energie?.
RăspundețiȘtergereSi chiar cand esti inconstient mintal (Unconscious mind) ai vise si alte chestii manifestate tot in mintea ta , ceea ce demonstreaza ca si 'mort' tot simti ceva.
Partea cu Dumnezeu nu-i plauzibila, fiindca e doar o presupunere, nu ne amestecam! Partea cu somnul, normal ca esti inconstient, dar tot ce se petrece in mintea ta (visul) e actiunea subconstientului, care la urma urmei tot de minte tine. Cand dormi nu esti complet mort, plus de alta tot ce se petrece in vis, are legatura cu elemente luate din realitatea constienta, deci tot nu vezi lumea obiectiv! Formele de energie sunt manifestate sub forma de unde de toate felurile, care tot de catre materie sunt emise si percepute de simturi. Cum crezi ca ele mai exista dupa moarte, cand totul e imaterial, adica inexistent? :D
RăspundețiȘtergereNegi existenta lui Dumnezeu dar nu negi sufletul ? cum vine asta ? , si totusi, as vrea sa te vad raspunzand la intrebarile din posturile mele de mai sus
RăspundețiȘtergereSi ia-o altcumva Andrei. Daca pe pamant n-ar mai exista oameni, cine ar mai avea constiinta ca exista o realitate? Nimeni! Si atata vreme cat nimeni nu stie de ea, nu exista! In nici un creier nu se va mai crea imaginea realitatii, fiindca ea nu va exista pentru a stimula simturile. E un cerc perfect aici. Trebuie doar sa gasesti cheia, si o sa intelegi :)
RăspundețiȘtergereDeci draga Freddie. Tu incurci mintea cu creierul. Creierul e doar un organ al corpului care normal, moare odata cu el. Dar mintea nu e ceva material. Nu e o parte a corpului nostru, ci o parte spirituala a noastra, care nu se pierde dupa moarte. Daca e asa cum zici tu, ca noi, dupa moarte nu mai avem nici un fel de constiinta, inseamna ca dupa ce dam coltul nu mai e nimic. Daca studiezi orice religie a lumii, o sa vezi ca toate sustin continuare vietii de dupa moarte.
RăspundețiȘtergereNR.2 Simturile nu sunt singurele "porti" spre realitatea inconjuratoare. Adica noi putem percepe relaitatea si fara aceste simturi. De exemplu, in cazul dedublarilor astrale, numite si decorporalizare, cand omul, perfect constient, se desprinde de propriul trup, atunci el cum poate percepe lumea din jur fara organe de simt? Ei bine, uite ca se poate. Chestile astea chiar sunt dovedite stiintific si apar in toate marile religii, de la hinduism si yoga, pana la crestinism. Daca luam din punct de vedere oriental si admitem teoria reincarnarii...atunci cum putem noi evolua de la o viata la alta, din moment ce atunci cand murim, noi uitam tot? Daca crezi in reincarnare, atunci iti dai seama ca toate experientele noastre din toate vietile sunt stocate undeva in subconstientul nostru, dar in frecventa beta, cea in care lucreaza creierul nostru in mod normal, nu sunt accesibile. Subconstientul se face usor simtit in starea alfa, adica in timpul somnului profund. De aceea noi nu ne amintim totul.
Intradevar imi place sa cred ca esti un vid intelectual(din moment ce nimic nu exista, nici intelectul nu exista)
RăspundețiȘtergereNu intelegi, nu explica(gen Wittgenstein).
RăspundețiȘtergereRaul draga :))
RăspundețiȘtergereArgumentul religios e irelevant. Dupa cum stii si tu foarte bine, religia a aparut din dorinta omului de a explica ceea ce nu intelege si ce nu cunoaste. Astfel a creat un univers paralel condus de zei. Tot timpul religia a incercat sa de-a o definitie a vietii de dupa moarte astfel a creat scenarii posibile, pentru a-i linisiti pe oameni. Si legat de subconstient o sa-ti dau o explicatie intr-un articol viitor ;)
Cristi, dupa cum bine stii si tu, domeniul filosofic nu e ceva universal valabil, ci tine de o anumita parere si orientare. Poti fi de acord sau nu. De unde stii tu ca eu nu pot explica, sau ca eu n-am inteles? Poate tu nu intelegi ceea ce vreau eu sa-ti spun! Oricum nu are rost sa ne certam ca nu ajungem la nimic. Tu de ce citesti filosofie? Ptr ca vrei sa aflii esenta omenirii? Normal ca nu. Citesti fiindca sunt niste lucruri care tie ti se par interesante, chiar daca unele sunt aberante si toti stim asta (ex: mitologie).
RăspundețiȘtergereAsa ca daca tot iti place sa citesti filosofie, citeste-o si pe a mea. Astept pareri pro si contra :)
"Daca pe pamant n-ar mai exista oameni, cine ar mai avea constiinta ca exista o realitate? Nimeni! Si atata vreme cat nimeni nu stie de ea, nu exista!"
RăspundețiȘtergereAnimalele de ce exista? Ele nu au constiinta si totusi exista de milioane de ani, si nici una nu a refuzat sa se hraneasca sau sa se reproduca, maiutele formeaza societati, si sunt singurele animale care apar sa aiba o forma de constiinta, chiar daca ele nu se intreaba de ce exista ci doar isi traiesc viata in modul lor, aia nu inseamna ca nu exista.
Ce vrei tu sa spui ca fara observatori realitatea nu ar exista ca n-ar avea cine sa o observe si sa ajunga la faptul ca exista.
Chiar daca n-am fi noi pe planeta, sau in intreagul univers(desi nu e probabil ca viata e peste tot si in final va ajunge sa evolueze intr-o forma inteligenta care sa isi deie seama ca exista,)tot va fi cineva sa zica ca exista.
Lumea nu se intreaba daca tot ce vad exista, ei doar o accepta.
Nu o sa scriu romane aici,ci doar niste idei simple:
RăspundețiȘtergere1)omul s-a nascut cu ideea existentei lui Dumnezeu,nu era tabula rasa
2)teoria ta e plauzibila, atata timp cat te facu ca uiti de al saselea simt care schimba totul
3)pacat ca nu e originala ideea
si daca s-a nascut cu ideea unei fiinte supreme, doar acea fiinta suprema ar fi putut sa o implanteze acolo
RăspundețiȘtergere(asta era concluzia la punctul 1, am uitat sa mai scriu)
Within these 카지노사이트 categories there are lots of of various recreation options, catering to different preferences and pursuits
RăspundețiȘtergere