Balul Majoratului

Dupa o scurta pauza provocata de lipsa timpului, am revenit. M-am plictisit sa tratez subiecte care tin de nuanta si finete, asa ca am sa scriu despre ceva "normal" :)

Se spune ca haina nu il face pe om si multi zic ca nu e asa, dar zilele trecute mi s-a dovedit ca de fapt haina arata caracterul unui om, iar cand acesta e deja cunoscut, ea il intareste. Nu e o mare descoperire dar pana acum nu m-am gandit la problema asta.
Imi plac petrecerile, petrecerile tematice, elegante, cu bun gust si unice! Din totdeauna am sperat ca in viata mea de elev o sa se gaseasca cineva care sa organizeze o petrecere pe care s-o tin minte. A trecut si Balul Majoratului din clasa a 12-a si tot nu pot spune ca sunt multumit! Am incercat de fiecare data sa ma implic in organizare, dar mereu am intampinat aceleasi probleme: "nu avem bani", "prea complicata ideea", "nu ne strofocam prea tare".
Eu nu sunt genul de persoana care sa ma multumesc cu putin. Si cu atat mai mult sa accept monotonia. Asa ca incerc tot timpul sa dau o nota diferita in orice fac. (desigur nu si la matematica :D ) De multe ori mi s-a intamplat sa fiu considerat "tipul cu idei ciudate", "tipul care nu e normal" si paradoxal toata lumea ce ma dezaporba, era foarte incantata de rezultatele practice ale ideilor mele.
Asta s-a intamplat si ziele trecute. Caracteristic zodiei mele (Rac cu ascendent in Sagetator) eleganta, calitatea si rafinamentul sunt pe primele locuri. Asa ca pentru Balul Majoratului mi-am dat comanda de o vestimentatie mai speciala. Nu am spus la multa lume, dar cei care au auzit au avut urmatoarele reactii: "Vrei sa areti ca un gay?", "Ce tare e, dar e ciudat!", "O sa areti ca un papagal!". Cu aceeasi bani cu care cumparam un costum clasic, am reusit sa am ceva unic. Un frac mov! De ce frac? Pentru ca la o petrecere ce se doreste a fi de gala, la barbati, fracul e alegerea cea mai buna. De ce mov? Pentru ca imi place movul!
Ziua Balului. Am asteptat-o cu nerabdare. Cand am coborat din masina, toata lumea a intors capul spre mine. Erau uimiti. Diriginta mea era socata "Cum se poate ca Paul sa vina imbracat normal?". Toata lumea a inceput sa zambeasca si sa sasoteasca. Desigur, aprecierile au curs in continuu, dar am starnit si multe alte sentimente cum ar fi: invidie, simpatie, si dorinta de a face glume. Eram in centrul atentiei. Toata seara lumea s-a uitat la mine, iar fetele imi aruncau priviri pe sub sprancene. Cei care ma cunosc, s-au convins inca o data ca nu-mi place sa ma confund cu multimea mediocra. Si pe buna dreptate, de ce ai vrea sa fi ca ceilalti cand stii ca esti diferit (si uneori mai bun)?
Si ca nota sa fie compelta mi-am "angajat" si doi fotografi (multumesc Ova si Patriciu) care sa-mi imortalizeze tinuta inconjurat de colegi carora o sa le duc mai mult sau mai putin dorul. Profa de Filosofie era foarte suparata fiindca nu am participat si eu la Miss&Mister, dar i-am raspuns scurt: "Vreau sa dau si altora sansa sa castige!"
In rest... dupa parerea mea, petrecerea a fost cam ratata! Muzica proasta, origanizare la fel, dar important e ca am le-am dat la multi clasa!
Evindet ca au circulat barfe si alte mizerii (scandalul cu "fotografiile indecente"), dar cui ii pasa? Stiu ca sunt modest, dar eu sunt the best :)

Convingeti-va singuri!