joi, 26 februarie 2009

Taxa auto si maturitatea!


S-a facut mare tam-tam legat de taxa de poluare.  Masina ta emite gaze in atmosfera, iar faptul ca tu platesti bani la stat, nu poate opri acest lucru. Desigur cu banii de la buget veniti din aceasta taxa, ar trebui sponsorizate proiecte eco, replantari de copaci etc, dar din cate stiu nu exista proiecte serioase care sa faca acest lucru. Nu doar noi suferim din cauza efectului de sera, si celelata tari din UE, dar dupa cum se vede ei nu au o taxa asa de mare. O fi mai mare poluarea in Romania? Avem noi mai multe masini decat nemtii? Nici vorba! E o aberatie, dar totusi are logica pentru buzunarele celor in care intra banii! Totusi aceasta taxa triplata, a cam indepartat tinerii soferi care abia au implinit 18 ani de la "visul cailor putere". Intr-un fel e bine ca au fost mai putine accidente (cei tineri le provoaca pe majoritatea), dar marile presiuni au micsorat taxa. Trecand peste asta, sa vedem putin latura rationala! Foarte multi tineri la 18 ani fac scoala de soferi si prima lor grija e VITEZA! E o demonstratie de forta si maturitate, insa cat de matur esti atunci cand te comporti intr-o societate ca un copil, cand ti-e rusine sa spui lucrurilor pe nume sau cand iti ascunzi "barbatia" in fata parintilor. Esti prea crud la 18 ani, ca sa fi in stare sa-ti conduci singur viata. Nu te poti intretine, nu ai o viziune clara asupra viitorului tau, fumurile din cap iti spun ca distractia e pe primul loc. Fiziologic esti matur de la o varsta mult mai mica mai ales cand exista atatea suplimente alimentare. Te bucuri prea mult de aceasta evolutie a corpului tau, facandu-ti vise de om intelept. E grav ce se intampla, iar aceasta lipsa infectioasa a moralitatii ar trebui reeducata! Cum? Prin reducerea drepturilor care nu le meriti! Primul pas e cresterea varstei maturitatii de la 18 la 22 de ani!

sâmbătă, 21 februarie 2009

excremente reexcrementate


Parintii. Cu toti am avut certuri cu parintii in adolescenta. De cand de nastem devenim mici robotei controlati si dependenti de parinti. Ne este implementata propria lor personalitate, cultura si educatie, insa odata cu maturizarea se ni se schimba modul de gandire datorita adaptarii la lumea in care traim. Inevitabil, elemetele de personaliltate ce le dobandim de la societate difera radical de cele ale parintilor, fiind de multe ori in contradictie. Tineretea ne da un elan puternic, multe vise promitatoare, teluri inalte, insa experienta de viata a parintilor ne cam taie aripile. Vazand lumea cu alti ochi, suntem convinsi ca putem avea orice, dar nu avem destul timp si sustinere ca sa le indeplinim. Acest lucru se intampla de mii de ani, imbatranirea ne face sa ne pierdem speranta ducandu-ne in ignoranta. Asa se explica faptul ca parintii nerealizandu-si visele, nu fac nimic sau chiar ne impiedica sa le indeplinim pe ale noastre:"Nu se poate! Si eu am trecut prin asta. Te vei da tu cu capu' si-ti va parea rau!" Suntem descurajati chiar de cei care ne-au aruncat in viata, singurul dar fiind speranta! Nu toti putem fi puternici, sa razbatem in fata acestui zid (parintii) de care suntem legati, dar cei mai multi se lasa purtati de val, trecandu-le prea multi ani din viata, nedefinidu-si personalitatea. Uneori radem de acei "papa-lapte" sau "fatalai" crezandu-ne superiori, dar singurul mod de evolutie este sa-i ajutam. Criminalii sunt persoane foarte inteligente, insa impotrivirea parintilor accentuata de cea a societatii, i-a dus pe drumuri gresite. Conceptia parintilor e imposibil de schimbat, mai ales daca acestia nu au tangenta cu lucrurile moderne pe care noi tinerii le consideram o parte din noi (internet, discoteca, concerte, etc). In caz contrar ei inteleg perfect toate nevoile noastre si stiu cum sa ni le satisfaca.  Ce ne afecteaza cel mai mult e lipsa de libertate, dar infruntarea lor trebuie sa fie lenta si sa respecte regulile jocului lor!

miercuri, 18 februarie 2009

moarte cu chip de viata


Tu uiti si vezi cat de limitate sunt persoanele de varsta a 3-a in comparatie cu tine, dar ai incercat sa te gandesti de ce? Au trecut generatii care si-au impus propriul stil si eticheta, dar fiecare a avut grija sa lase o mica mosternire urmatoarei de la care sa inceapa o revolutie. Dar se naste intrebarea: Din ce motiv lumea a luat o asemenea intorsatura intr-un interval atat de scurt? Traim in secolul XXI, al vitezei, totul se intampla prea repede fiindca tehnologia ne-a scutit de anumite eforturi. Suntem furati de mirajul obiectelor din jurul nostru sau suferim din prea multa plictiseala fiindu-ne dereglat sau chiar distrus sistemul mintal de orientare in timp. Asta nu ar fi o problema fiindca avem capacitatea de a ne adapta modului in care evolueaza lumea, dar ce e scandalos e ca NU ne ajunge timpul sa ne formam amintirile! Trecem prea repede prin episoadele vietii ca sa le putem tine minte, dar din pacate simturile ni se subtiaza pe zi ce trece facundu-ne sa uitam cum sa aplicam valorile morale. Un exemplu banal este cel al casatoriei. Vedem in jurul nostru soti care au si 50 de ani de casnicie, dar ei fac parte din alte vremuri, pe cand  azi sunt putine casnici care trec de 10 ani. Ne pierdem iubirea si interesul fata de cei din jurul nostru. Cum este posibil ca prietenia foarte apropiata care tine de-o viata sa fie spulberata in doua luni de tacere? Suntem legati de trenul ce ne duce la fabrica de bani, dar platim mult mai scump timpul pierdut. Imbatranim,visam la nimicuri materiale, si murim cand incepem sa vedem adevaratele culori ale vietii!

luni, 16 februarie 2009

uniforma: renastere sau motiv de decadere?


Vremurile pe care le traim se pot defini printr-un singur cuvant: ignoranta! In acesti 2000 de ani de cultura au fost epuizate toate ideile ce ar da o nuanta noua lumii si un flux de vitalitate. E imposibil sa ai idei originale cu care sa impresionezi lumea si sa te considere un geniu. Aceasta incompetenta de creatie produce descurajare si implicit intriga lumea in ideea "n-am nevoie de cunostintele de baza din orice domeniu, fiindca nu-mi folosesc la nimic(nu-mi imbunatatesc viata)". Lumea e tentata sa lase la o parte toate valorile trecutului, fiindca vremurile acestea cer o alta eticheta. Astfel oamenii (ex: epoca  contemporana) se axeaza pe ideea abstractului iesind din tipare si neglijand anumite principii estetice. In cazul vestimentatiei, se promoveaza anti-clasicismul, caracterizat prin simplitate extravaganta si complexitate kitschoasa. Urmand aceasta moda nascuta din incultura faci parte din acest curent si dai nastere unei repulsii fata vestimentatia eleganta(ex: formala). S-a ajuns atat de departe cu ignoranta incat orice act realizat de oameni nu mai implica respect! Scoala care se presupune ca e izvorul de cultura, a devenit un loc de demonstratie al prostiei.  Zi de zi se practica prostituatia manierelor si aici se include lipsa de gust si decenta a vestimentatiei! Prin uniforma se doreste constientizarea faptului ca scoala impune un anumit respect(nu promoveaza prostia), daca nu inveti si mergi ca la o casa pustie, macar sa ai un motiv de pregatire, si cel mai important, a fost introdusa pentru reducerea sfidarii prin "smecherie" a persoanelor mai inteligente ca tine. Insa oricat de importanta ar fi cultivarea tinerilor, uniforma nu a facut altceva decat sa rascoleasca si mai tare sipiritul anti-civic. Unii elevi avea in gand "revolutie anti-uniforma"! Oare atat de greu sa faci un gest minim care mai tarziu ar putea sa-ti dea anumite revelatii spre o lume mai buna? E atat de greu sa ai respect pentru cei care te respecta? Din pacate acestea sunt intrebari la care toti se abtin sa de-a un raspuns. Si DA! Uniforma e un motiv de decadere!

duminică, 15 februarie 2009

ce e iubirea?


S-au spus multe despre asta si o sa se mai spuna, dar pentru multi e greu sa-i gaseasca un sens. Sa luam dragostea de frati. Pana la 10-11 ani fratii se urasc, din cauza ca se cearta din orice si fiecare isi doreste sa fi fost singur la parinti. Cand incep sa cunosca cat de cat cu ce se mananca aceasta viata, fac tot mai multe lucruri in comun si le este incomod cand nu sunt impreuna. Nevoia unuia fata de celalalt ajunge in unele momente chiar la "disperare" in sensul ca nu pot realiza nimic pe cont propriu. Legatura aceasta se numeste "iubire de frati". Si in cazul unor indragostiti, timpul petrecut impreuna joaca un rol esential.  Toti incep prin a se place fizic, mai apoi se inteleg in discutii, dar daca relatia nu se desfasoara si in alte plane decat cel intim, ajunge in situatii de declin. Ca sa-l cunosti bine pe celalat, e nevoie sa-i urmaresti evolutia in diferite situatii ca mai apoi sa stii sigur ceea ce iubesti la el. Nu e de ajuns doar sa-l saruti si sa stai cu el in pat ca sa zici ca-l iubesti, trebuie sa desfasori unele lucruri ce tin de viata de familie. Viata nu e in totalitate roz, exista si momente grele in care nu sti ce trebuie sa faci si ti-ar prinde bine un ajutor, dar daca acesta vine permanent din partea unei persoane, inevitabil se leaga un sentiment de respect si adoratie fata de acea persoana. Acest lucru dovedeste faptul ca iubirea e un gong, dar pentru a se naste cu adevarat, trebuie sa ai o multime de motive pentru care s-o doresti . Nu exista dragoste la prima vedere, dragostea se naste din bucuria de a imparti viata si gandurile cu o persoana draga!

Recital de violoncel si pian




Ion Storojenco - violoncel
Angela Albu - pian

Marti, 17 februarie 2009, ora 18:00, Sinagoga Bistrita

Partea I

J.S.Bach - Preludiu din Suita nr. 3 in Do major pentru violoncel solo
Luigi Boccherini - Sonata pentru violoncel si pian, in Do major (integral) - 3 parti
Max Reger - Suita nr. 2 pentru violoncel solo.4 parti - preludiu, gavota, sarabanda, fuga.

Partea a II-a

Henri Duttileux - “3 strofe pe numele lui Sacher”
Joseph Haydn - Concert pt. violoncel in re major
David Popper - “Elfentanz”

contraste


Nu e asa de greu sa observi ca in jurul tau, majoritatea "indragostitiilor" au o intimitate comerciala. Ieri a fost Sf. Valentin, si ca niciodata toti amorezii au umblat dupa cadouri. Au dat dovada ca iubirea are la baza nimicuri materiale. Cand iubesti oferi daruri cat mai diverse, si gasesti mereu idei interesante sa faci o bucurie persoanei iubite, dar un buchet de flori o data pe an inseamna iubire?... Trecand peste asta, majoritatea status-urilor reflectau tristete! Multi dintre ei sufereau ca nu sunt iubti, dar de ce doar o data pe an iti dai seama de acest lucru? Contrastele sunt evidente pentru acei care incearca sa le stearga, dar unora se pare ca le place sa sufere!